Eu cred că apartenența noastră la UE este singura cale pe care România o poate alege pentru viitorul ei. Nu există în mintea mea niciun dubiu în acest sens. Mai cred însă, mai ales ca membru al Comisiei de libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, că am datoria să vorbesc despre UE la modul real, concret, nu fantezist, nu cosmetizat și în niciun caz la modul ideal, sau chiar naiv. Nu ne ajută cu nimic dacă ne ascundem de adevăr.

Adevărul, în acest moment, este că UE nu funcționează la fel pentru toți. Cazul Schengen este exemplar în acest sens.

România, la fel ca și Bulgaria sau Croația, sunt obligate prin Tratatul de aderare la UE să facă parte din Acordul Schengen. În acest sens, țara noastră a făcut de peste un deceniu eforturi considerabile și întotdeauna apreciate public! Am depus eforturi financiare uriașe – în beneficiul multor companii occidentale, iar specialiștii noștri obțin zi de zi rezultate notabile și contribuie efectiv la protejarea granițelor externe ale UE. Este un fapt indiscutabil, nimeni nu neagă acest lucru, iar Comisia Europeană, din timp în timp, își aduce aminte că România, de câțiva ani de zile, ar trebui să facă parte din Schengen.

Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat ne lasă un gust extrem de amar cu privire la modul în care Tratatele UE sunt implementate. În același timp, pentru alte țări, situația e total opusă!

Exemplul cel mai recent se referă la o propunere a Comisiei Europene cu privire la modificarea regulamentelor europene, prin prisma reintroducerii și prelungirii ilegale a controalelor la frontieră, în spațiul Schengen, de către Franța, Austria, Germania, Danemarca, Suedia și, din afara UE, Norvegia. Mă voi împotrivi vehement acestei abordări, pe care o dezbatem aprins acum în Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

Aceste țări au motivat introducerea controalelor la frontieră în spațiul Schengen, ​ca ​urmare a crizei refugiaților și a imigranților, dar au uitat să suspende aceste controale, depășind limitele de timp ​permise în prezent în legislația UE. Ele se află de facto în ilegalitate din luna Noiembrie a anului trecut. Drept urmare, Comisia ​era obligată să lanseze automat procedura de infringement. Care credeți că a fost ideea Comisiei Europene?

În loc să oblige acele state să intre în legalitate, soluția propusă de Comisie este aceea de a legifera în sensul transformării unei practici ilegale într-una legală, în detrimentul întregului proiect european, nu numai a spațiului Schengen. Mie mi se pare o abordare cu adevărat anti-europeană și un abuz de neacceptat. Dacă Franța sau Germania încalcă legislația UE, pentru ele se modifică legislația. La fel cum nici altor state membre UE nu li se permite încălcarea tratatelor fără a fi sancționate, nici aceste cinci țări UE nu trebuie să beneficieze de pe urma unui statut privilegiat. Cu atât mai puțin să li se legalizeze practicile care încalcă dreptul la libera circulație în UE.

Aceasta nu este o Uniune egală (și legală) pentru toți și nu este ceva ce putem sau trebuie să acceptăm​!

Spre norocul nostru însă, Uniunea Europeană are și un Parlament care poate și trebuie să oblige Comisia Europeană șă respecte legea! Și asta vom face.​

​Reprezentanții celor șase țări au avut deja discuții la Bruxelles cu colegii lor din țările vecine, pentru că aceste controale prelungite și ilegale provoacă deja pagube economice imense, de ordinul miliardelor de Euro!

Ceea ce se întâmplă în realitate reprezintă o abnegare a Comisiei Europene de la propriile valori, în fața intereselor, false în opinia mea, ale unor mari state occidentale. Dacă Uniunea Europeană va continua cu aceste abordări, în care unora le aplică mai mult decât orice prevăd Tratatele, iar pentru alții modificăm legislația, finalul acestei construcții – da, finalul, devine previzibil.

Eu nu vreau însă așa ceva și sute de milioane de oameni nu vor așa ceva. Uniunea Europeană trebuie să continue, trebuie să se dezvolte, trebui să permită și să aducă ​la ​mai multă integrare. Uniunea Europeană are nevoie de participarea noastră și are nevoie, mai mult ca oricând, să arate tuturor țărilor membre, deci și României, că sunt egale.

În acest moment, suntem departe de asta.

​S-a văzut clar în cazul modificării directivei privind muncitorii detașați, s-a văzut și în cazul legislației privind transportul rutier. Îmi pare rău, dar Comisia Europeană nu este un birou de reprezentare a intereselor Germaniei și Franței la Bruxelles! ​

Parlamentul European însă nu va permite acest lucru și ne vom lupta cu toată forța pentru păstrarea, de către Comisia Europeană, a legalității dar și pentru apărarea libertăților fundamentale ale Uniunii Europene.