În perioada 14-22 Iulie am făcut parte dintr-o misiune a Parlamentului European în cadrul unei vizite de documentare în patru orașe chineze, Beijing, Zhengzhou, Nanjing și Yancheng.
Într-o delegație formată din mai mulți parlamentari europeni, am fost unul dintre puținii deputați de stânga, sau din Europa de Est, într-un grup dominat ca număr de colegii din Partidului Popular European, de dreapta, mai ales din Olanda sau Germania. Fac aceste precizări pentru că, în ciuda diferențelor ideologice majore, politicienii și oamenii de afaceri occidentali se înghesuie pentru a realiza contacte și contracte cu China, în timp ce noi o menționăm, de cele mai multe ori, în cadrul unor discuții pur și simplu neconstructive.
Spun de la început un da hotărât! România trebuie, are nevoie, să fie mai prezentă în China și să își consolideze relațiile cu această țară. Nu avem același sistem politic, avem o ideologie diferită, însă trebuie să urmăm exemplul americanilor, al englezilor, al germanilor, al francezilor, al olandezilor și al oricui mai dorim, pentru că ponderea Chinei în economia globală este, cam de multă vreme, o realitate de care și România trebuie să țină seama. Cred că avem nevoie de o strategie națională pentru exportul produselor și serviciilor românești în China.
Am început vizita în China la Beijing, unde am avut o primă întâlnire cu dl. Hans Dietmar Schweisgut, ambasadorul Uniunii Europene în China, cu care am discutat despre relațiile politice și comerciale comune, despre drepturile omului, aspecte geopolitice, dar și despre detalii legate de vizita delegației noastre.
Am avut de asemenea bucuria să cunosc o persoană care a fost înRomânia, dl. An Limin, Director general adjunct al Departamentului pentru economie regională din cadrul Comitetului național al Chinei pentru dezvoltare și reformă. Trebuie să recunosc faptul că acomodarea cu denumirile funcțiilor în China a fost ea în sine o experiență.
Cu domnul An Limin, care a efectuat un stagiu de pregătire în România, am discutat mai ales despre obiectivul Chinei ca până în anul 2020 să reducă dramatic nivelul de sărăcie din țară, adică să combată inegalitățile tot mai crescute din societatea chineză. Un aspect interesant al stretegie lor îl reprezintă încurajarea mobilității geografice a oamenilor, prin facilitarea relocării în zone care au deficit de forță de muncă.
O altă discuție interesantă a fost cea avută cu dl. Yu Yuantang, Director general adjunct al Departamentului pentru afaceri europene din cadrul Ministerului comerțului. Domnia sa ne-a prezentat mai multe detalii despre inițiativă comercială și de infrastructură gigantică a Chinei, denumită One Belt One Road, în fapt, o revitalizare la scara urișă a vechiului Drum al Mătăsii.
Nu în ultimul rând, la Beijing, am asistat la semnarea unui protocol de colaborare între Beijing Normal University și o universitate din Olanda.
La Zhengzhou, un oraș la sud de Beijing, pe malurile Fluviului Galben, și cu o populație de peste 9 milioane de locuitori, la nivel de aglomerație urbană, am văzut, în compania primarului orașului, un exemplu concret al conceptului de One Belt One Road. De la Zhengzhou pleacă zilnic trenuri imense, încărcate de mărfuri, cu destinația Hambrug.
Tot acolo, s-a construit cel mai mare centru (un hub) al produselor europene exportate în China, un centru expozițional imens, de unde marile lanțuri de magazine chinezești trimit comenzi de marfă către Europa.
Am asistant și aici la semnarea unui parteneriat de colaborare între o mare asociație olandeză a producătorilor de flori, și colegii lor din Zhengzhou, unde am văzut, cu această ocazie, cel mai mare deposit de flori din China, întins pe câteva sute de hectare.
Un moment impresionant al vizitei în acest oraș l-a reprezentat fabrica CREG (China Railway Engineering Equipment Group), investiție inițiată de la zero, în parteneriat cu firme din Germania și Franța, și care angajează acum peste 2000 de oameni. CREG, care pe lângă faptul că este o mare uzină, este și un mare centru de cercetare și inovare în domeniu, produce mașini de foraj subteran impresionante.
Nanjing, cel de al treilea oraș chinez vizitat, este poate mai cunoscut pentru teribilul masacru din 1937. Dincolo de tragedia care îi va urmări istoria pentru încă multe decenii, cel puțin, Nanjing este acum un oraș de peste 8 milioane de oameni, pe malurile fluviului Yagtze, celălalt mare fluviu al Chinei.
Aici am aflat mai multe despre parteneriatele chineze la nivel regional. Într-adevăr, Nanjing și regiunea din care face parte au inițiat, încă de acum 30 de ani, numeroase acțiuni de colaborare, mai ales la nivel cultural, cu orașe din sudul Olandei, regiunea Brabant, având deja 8 acorduri de înfrățire. În acest moment schimburile comerciale au devenit predominante, și au atins valori foarte mari, implicand în mod direct mii de oameni din cele două țări.
Yancheng a fost al patrulea și ultimul oraș chinez vizitat cu ocazia acestei misiuni a Parlamentului European. Acesta are o populație de peste 7 milioane de locuitori și se află la capătul deltei fluviului Yangtze, pe malurile Mării Galbene.
Cu ocazia recepției organizate de primarul orașului, dl. Dai Yuan, le-am lansat invitația de a iniția programe de înfrățire cu orașe din România, urmând să continuăm discuțiile la nivel tehnic.
De asemenea, voi acorda spijin pentru stabilirea unor conacte întreAdministrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și Yancheng. Partea chineză este intersată să colaboreze și să realizeze schimburi de experiență în domenii precum protejarea biodiversității și valorificarea potențialului touristic al celor două zone, fără a influența negative mediul. Un alt potential domeniu comun este cel al utilizării surselor regenerabile de energie.
