Emmanuel Macron este un european convins. A candidat și a câștigat alegerile din țara sa pe o platformă puternic pro-europeană și a promovat o viziune foarte personală privind viitorul și nevoia de reformă a Uniunii Europene. A avut mai multe intervenții ample legate de acest subiect, în general apreciate, cu atât mai mult cu cât, după multă vreme, Franța pare să arate în sfârșit și viziune și inițiativă în ceea ce privește Uniunea Europeană.
Discursul din această săptămână de la Strasbourg a fost, fără rezerve, un exercițiu retoric reușit. Ceea ce ne-a spus domnul Macron nouă, deputaților europeni, a sunat în general corect și bine. Și a sunat foarte cunoscut. În cei aproape patru ani de când sunt membru al Parlamentului European am participat la numeroase discuții și dezbateri care au inclus majoritatea ideilor prezentate marți 17 Aprilie 2018 de președintele Franței.
Opunând autoritarismul democratic autorității democrației, promovând suveranitatea europeană, sau vorbind despre un fel de război civil european, ori despre o generație de somnambuli, Emmanuel Macron și echipa sa de discursuri au realizat și un exercițiu de stil reușit și au oferit câteva fraze numai bune pentru a fi citate…
Însă dincolo de stilul retoric preluat de la președintele Obama, Emmanuel Macron ascunde o mare contradicție între ce spune și ce dorește să obțină. Și iarăși, ca de atâtea ori în trecutul recent, un lider național vorbește despre Europa promovând însă propria agendă profund locală! Iar acesta este marele meu regret.
În esență, cea mai importantă idee prezentată de Emmanuel Macron – într-un șir de propuneri care, în realitate, se discută și se dezbat de ani de zile, se referă la reforma zonei Euro. Iar aici, pro-europeanul Macron se desparte de ideea pe care milioane de oameni o au despre Uniunea Europeană.
În încercarea de a-și sprijini propriul partid pentru alegerile europene de anul viitor, campania electorală inițiată, la nivel european, de către Emmanuel Macron, împachetează frumos idei aparent nobile și generoase, menite însă unui public intern.
Mai grav, mesajul principal nu face decât să încerce să ocupe locul lăsat gol de eșecul Frontului Național – în timp ce domnul Macron vorbește critic, și pe bună dreptate, despre partidele populiste pe care mulți europeni le-au votat recent! În trecere, Emmanuel Macron se poziționează și ca un lider la nivel continental, mizând pe dificultățile politice întâmpinate de cancelarul german Merkel. Un lider european care își va conduce, desigur, partidul propriu, spre dezamăgirea unor familii politice europene, la alegerile de anul viitor.
Ca român, acest discurs nu mi-a adus nimic liniștitor. Ceea ce propune Macron poate duce la o nouă divizare a unei Europe care încă se luptă să își consolideze unitatea. Instituții proprii zonei Euro înseamnă desigur două Uniuni Europene, fapt de neacceptat. Vorbind despre unitate, președintele Franței propune de fapt noi diviziuni, propune construirea unui zid instituțional între Statele Membre, propune mai puțină Europa și mai mult localism. În fapt, Macron își dorește o Uniune extrem de mică, un club financiar al bogaților care exclude din construcție foarte multe State Membre. O idee care trădează esența însăși a Uniunii Europene.
Vorbesc aici de Uniunea Europeană din prezent și, desigur, din viitor. Nu am de ce să mă gândesc acum la nevoia de a împiedica războiul dintre Franța și Germania, o idee specific anilor 50, nu am de ce să mă gândesc la un cuplu franco-german, la motoare ale Europei, specifice mai ales anilor 90. Uniunea Europeană de acum este altceva, iar Emmanuel Macron, provenit din rândurile elitei financiare, refuză acest adevăr!
Cred că Uniunea Europeană nu are nevoie de lideri mesianici – ceea ce în sine este o formă gravă de populism! Uniunea Europeană are nevoie să se reformeze în sensul creșterii eficienței și a eficacității sale. Uniunea Europeană are nevoie să ofere cetățenilor săi rezultate, să lupte cu succes împotriva inegalității – plaga acestui secol și sursa primară a tuturor problemelor cu care ne confruntăm. Uniunea Europeană are nevoie de un Spațiu Schengen extins către toate Statele Membre. Totodată, Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism de monitorizare unic pentru orice domeniu, inclusiv pentru respectarea principiilor statului de drept! Avem nevoie de granițe externe sigure și, în același timp, UE are nevoie de Balcanii de Vest.
Și, mai mult decât orice, Uniunea Europeană are nevoie de 27 de motoare, nu de două, nu de șase!
Ambiția personală a lui Emmanuel Macron este însă cenzurată de capacitățile sale limitate de acțiune. Asfel încât, dincolo de un discurs reușit stilistic, eu sper că Europa se va dezvolta nu în sensul excluderii a mai mult de jumătate din Statele Membre – căci acesta va fi rezultatul zonei Euro văzute de Macron, ci în sensul consolidării participării egale a tuturor la reformare sa.
