Așa cum scriam și la finalul anului trecut, România este tot mai aproape de a deveni țară cu drepturi depline în spațiul Schengen. Acest lucru se întâmplă în ciuda lipsei de voință de neînțeles a Consiliului European (din care face parte de patru ani domnul președinte Iohannis și din care a făcut parte, vreme de zece ani, domnul Băsescu) de a oficializa un fapt repetat permanent, în mod oficial, de Comisia Europeană, de Parlamentul European și de același Consiliu European, în propriile documente: încă din anul 2011, România îndeplinește toate condițiile pentru a adera deplin la spațiul Schengen!

Mă bucur că am putut avea și eu partea mea de contribuție, apreciată, la pașii înainte făcuți de țara noastră pentru a se integra, pas cu pas, în spațiul Schengen.

Desigur, contribuția majoră la obținerea acestui progres aparține oamenilor din sistemul de pază a frontierelor, care și-au făcut și își fac datoria atât față de România cât și de Europa, și de asemenea investițiilor masive făcute de țara noastră în tehnologie și în echipamente, de ordinul sutelor de milioane de euro, de care au beneficiat în mare parte, companiile occidentale.

Astăzi, mai am o veste bună pentru că mai facem încă un pas înainte. În comisia de Libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European am votat un raport – pe care îl vom consfinți luna viitoare, în plenul Parlamentului reunit la Strasbourg, prin care  acceptăm fără nici un alt amendament, Decizia Consiliului Uniunii Europene din 12 Ianuarie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase neaplicate ale aquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen (SIS) în România și în Bulgaria. După votul din plenul Parlamentului European se va negocia in Consiliu și data la care această Decizie va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ca mai apoi după o lună să fie aplicată.

Aceste dispoziții, dar nu în totalitatea lor, se aplică și României încă din anul 2010! De această dată, vorbim despre încă un ,,capitol Schengen”, încheiat în totalitate de UE în 2018, după ce România îl încheiase deja, tot conform UE, din anul 2010! Vă las pe dumneavoastră să judecați.

Tehnic, este vorba despre două obligații: prima, de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul nostru a resortisanților țărilor terțe pentru care a fost emisă o semnalare de către un alt Stat Membru UE, iar a doua, de a nu face schimb de informații suplimentare privind resortisanții țărilor terțe în scopul refuzării intrării sau șederii pe teritoriul României.

Potrivit textului oficial al Consiliului Uniunii Europene, România va putea emite semnalări în Sistemul de informații Schengen (SIS) în scopul refuzării intrării sau șederii, și va putea să dea curs unor astfel de semnalări introduse de alte state membre, în special dacă astfel de semnalări se bazează pe o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității publice sau a securității naționale. Pentru a se asigura că Bulgaria și România au obligația de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul lor a resortisanților țărilor terțe pentru care a fost emisă o interdicție de intrare de către un alt stat membru, precum și obligația de a emite astfel de semnalări SIS, este oportun să se elimine restricțiile rămase privind utilizarea SIS.

În fapt, se recunoaște implicit, contribuția României la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și eficiența forțelor noastre de pază a frontierelor în lupta împotriva criminalității și a terorismului, o contribuție care durează de peste zece ani.

Despre Schengen s-a scris și s-a vorbit mult. Ce este cert, iar aceasta nu este opinia mea ci sunt fapte confirmate în documente oficiale ale tuturor instituțiilor UE implicate, este faptul că trebuia de aproape un deceniu ca adunarea șefilor de stat și de guvern din UE – Consiliul European, unde România este reprezentată de președintele ei, să voteze, politic, aderarea noastră.

Eu îi acuz pe toți cei de acolo, și cu acest prilej, de o infinită ipocrizie.