Zilele trecute am vazut cu totii declarațiile primarului Ilie Bolojan cu privire la intenția de a avea o “agenție” de achiziții coordonată de directorul APTOR. Conform primarului, și citez: “Vom înființa o agenție de achiziții centralizată în subordinea Primăriei. În toamnă ar trebui să fie deja funcțională”.
Haideți să vedem cum se încadrează această firmă de shopping cu legislația în vigoare.
Reglementările din Legea 98/2016 privind achizitiile publice si din HG 395/2016 Norme de aplicare, ne creionează următoarele posibilități:
ART. 11 din HG 395/2016
”(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza un proces de achiziţie publică prin utilizarea uneia dintre următoarele abordări:
b) prin recurgerea la unităţi centralizate de achiziţie înfiinţate prin hotărârea Guvernului, în condiţiile art. 40 din Lege;”
– ART. 40 din Legea 98/2016:
”Înfiinţarea de unităţi de achiziţii centralizate şi situaţiile şi condiţiile în care autorităţi contractante achiziţionează produse sau servicii de la unităţi de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate, precum şi în care unităţi de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate atribuie contracte de achiziţie publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse sau servicii destinate altor autorităţi contractante, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
Vedem astfel că primarul propune un demers nereglementat, contrar Legii Achizitiilor Publice. Acest demers nu poate fi catalogat decât populist, și asta strict în mod amiabil spus. Dorința de a ocoli procedurile de achiziție publică nu poate decât să nască reale semne de întrebare cu privire la scopul înființării acestei firme de achiziții.
Nu este prima data când primarul se substituie Guvernului, singurul care poate înfiina unități de achiziție centralizate conform Art. 40, fiind de notorietate cazul așa-zisului ”Drum Expres”.
Un demers corect ar fi fost modificarea Legii 98/2016, modificare ce ar putea fi facută prin atât de des folosita metodă a OUG de către guvernul condus de liberalii dânsului care guvernează în acest mod, în ultimile deja 6 luni.
Există însă un cadrul legal de asociere a două sau mai multe autorități în vederea derulării de achiziții publice comune ocazionale prevăzute de Legea 98/2016. (detalii in link). Art. 44, alin 1-4.
Dar, probabil, există dubii privind deținerea controlului total asupra bugetelor de achiziții și se dorește o siguranță totală, centralizată.
Legat de incompatibilitățile din APTOR, însuși directorul ne spunea: „Agenția ar cumpăra în numele tuturor spitalelor orădene, ar avea o putere de negociere mai mare, iar costurile de transport, manipulare ș.a. ar fi mai mici, pentru că nu s-ar mai adăuga la fiecare comandă făcută. În final, s-ar putea chiar să constați că firma poate vinde materialele altor spitale din țară, la prețuri chiar mai mici decât cele pe care le au acum. Indiferent că este vorba de achiziția de măști și combinezoane ori de uși sau ferestre, introducerea unui nivel de calitate unitar ar exporta standardul de calitate de la Spitalul Județean la alte spitale mai mici”.
Despre standardul de calitate aferent corecțiilor financiare aplicate Spitalului Județean voi vorbi mai jos. Ce nu trebuie să uităm că domnul director este cel care a coordonat aducerea măștilor ce nu au aviz de punere pe piață de la ANMDMR și totuși acestea au fost scoase la vânzare către populație. Probabil organele competente vor analiza, așa cum ne promit liberalii din Guvern, dacă intră sub incidența infracțiunii de zădărnicire a combaterii epidemiei sau nu. Este totuși regretabil populismul și demagogia servite de această administrație liberală care, în loc sa fie promotorul unei concurente si transparente in mediul economic, amintește mult de alte vremuri cu atitudinea de centralizare a inițiativei private. Așteptăm cu interes și raportările realizărilor la nivel de: s-a realizat în doar 3 ani planul pentru cincinal.
Nu este de neglijat faptul că bugetul spitalelor orădene este unul mai mult decât generos la capitolul Bunuri și Servicii, lăsând investițiile necesare dezvoltării, atât de necesare, pe un plan secund.
Sunt de notorietate cazurile de achizitii cel puțin “ciudate”, precum angiograful achizitionat second-hand pentru care s-au primit corecții financiare din partea Uniunii Europene, dar și alte corecții primite în derularea achizițiilor aferente proiectelor din fonduri europene. Să nu uităm că în aceste cazuri, despre care nu mai vorbește nimeni, vorbim de sume de ordinul milioanelor de euro plătite din buzunarul orădenilor, deși ele trebuiau să fie plătite din fonduri europene nerambursabile.
Să auzim de bine!
