După cele șase luni ale președinției bulgare – prima din istorie, la fel cum va fi și președinția română anul viitor, Austria a preluat, până la finalul anului, rolul de coordonator și de facilitator al agendei Uniunii Europene, aducând cu această ocazie și propriile obiective politice.

Astăzi, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, am avut o primă dezbatere, comună, cu cancelarul austriac Sebastian Kurz.

În opinia mea, cancelarul austriac va trebui să dovedească în următoarele luni faptul că nu este doar un eurofil critic, așa cum a fost descris, ci că este capabil, în noua postură, să acționeze pentru interesul tuturor statelor membre și mai ales pentru consolidarea unității europene.

Președinția austriacă începe într-un moment delicat, în care agenda UE este dominată de discuțiile pentru Brexit, de rezolvarea problemei imigranților și a refugiaților, de bugetul viitor al Uniunii, dar și de reforma electorală la nivel european. Pe lângă toate acestea, noua realitatea transatlantică, în care președintele SUA transmite mesaje clare anti-UE, va rămâne un subiect extrem de sensibil de navigat.

Desigur, rezolvarea cu succes a tuturor acestor provocări, dintre care unele sunt pe termen lung, nu ține doar de Austria singură. Mai mult decât atât, cancelarul austriac ne-a informat azi că intenționează să se concentreze cu precădere asupra procesului de întărire a granițelor UE, o inițiativă denumită de el ,,Europa care protejează.,,

O realitate imediată a priorităților austriecilor, este sporirea efectivelor Frontex cu 10.000 de oameni până în 2020, inițiativă ce va aduce și oportunități de angajare pentru specialiștii români în domeniu și despre care am mai scris și eu.

În discursul de încheiere a dezbaterii, domnul Kurz a avut și o referire clară cu privire la apartenența României și Bulgariei la Spațiul Schengen. M-a bucurat faptul că dânsul, în calitate de Prim-Ministru al Austriei, a declarat clar și răspicat că nu putem avea o Uniune Europeană cu cetățeni de rangul I și rangul II. Este poate o șansa pentru România și Bulgaria și sper ca, cel târziu la Summitul din toamna acestui an, sub președinția Austriei, Consiliul să ia într-un final decizia corectă și să își asume întârzierea nejustificată cu privire la primirea românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen.

În plus, cancelarul Kurz a spus că președinția austriacă dorește să construiască punți de dialog, care să reducă tensiunile în interiorul UE, fapt dorit de toată lumea. Aceste bune intenții rămân să fie dovedite, dar este cert că în Parlamentul European suntem pregătiți să sprijinim inițiativele utile și realiste, dar  și să apărăm unitatea Europei și valorile care ne sunt comune tuturor.