Liceul Partenie Cosma din Oradea – un exemplu de urmat
Am fost extrem de mândru în această săptămână când, invitat de cei de la Junior Achievement Europe să țin discursul de deschidere a conferintei ‘’EU-HUB Educație Financiară’’, care a avut loc la Bruxelles în data de 27 Septembrie 2016, am aflat despre premiul câștigat de Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea – una dintre cele mai antreprenoriale școli din Europa. În calitate de europarlamentar-ambasador al Junior Achievement Europe, promovez cu orice prilej educația antreprenorială în rândul tinerilor și îmi doresc să avem în Bihor, și în toată țara, mai multe exemple de felul Colegiului Economic din Oradea. Felicitări tuturor celor implicați!
Vă invit să citiți mai jos (în traducere din limba engleză) discursul pe care l-am prezentat la Bruxelles.
Ce este educația financiară? Pentru unii, educația financiară înseamnă a învăța oamenii cum să economisească bani sau cum să obțină credite bancare, ori cum să își administreze planurile de economii. Pentru alții, înseamnă a-i învăța cum să investească pe piețele de capital, cum să deschidă o linie de credit sau să obțină o finanțare. Dar, oricare ar fi definiția aleasă, mi se pare că există un singur lucru asupra căruia putem cădea de acord cu toții: educația financiară, cu anumite excepții notabile, este aproape inexistentă în multe școli din Uniunea Europeană.
În opinia mea, obiectivul educației financiare ar trebui să fie acela de le permite tinerilor să dobândească cunoștințe financiare și de a dezvolta diverse abilități și competențe în domeniu. Acest lucru trebuie să fie făcut de la o vârstă fragedă, deoarece va aduce beneficii atât în viața profesională cât și în cea personală, indiferent dacă elevii vor deveni angajați sau antreprenori. Eu sunt ferm convins că educația financiară este o abilitate vitală pentru secolul 21.
În ceea ce privește modul în care s-ar desfășura educația financiară în școală, eu cred că, în primul rând, este important ca aceasta să fie realizată prin experiențe din viața reală. Teoria este excelentă și necesară, dar fără studii și practică de caz, ea nu poate fi niciodată pe deplin înțeleasă. Prin urmare, susțin în totalitate programe precum cele promovate de Junior Achievement, unde tinerii pot pune în practică tot ceea ce au învățat. Acest lucru oferă un scop clar și un contact direct cu realitatea, prin intermediul procesului de învățare. Sunt, de asemenea, un mare sustinator al implicării sectorului privat și a societății civile în educația financiară, deoarece acestea pot acoperi atât teoria cât și practica și pot să păstreze sectorul educației conectat la lumea afacerilor reale. Desigur, acest lucru înseamnă că avem nevoie să deschidem educația și să ne asigurăm că aceasta funcționează atât la nivel formal cât și la nivel informal.
De asemenea, când vorbim despre bani, cred cu tărie că tinerii trebuie să fie conștientizați asupra faptului că, în acest domeniu, există întotdeauna un element de risc. Mi se pare esențial ca educația financiară oferită lor să conțină informații și metode de a minimiza și de a gestiona acest risc!
În cele din urmă, dar nu mai puțin important, cred că ne este tuturor imposibil să învățăm fără a face și anumite greșeli. Este inevitabil și nu trebuie să ne fie frică. Iată de ce cheia, în opinia mea, este accea de a încuraja tinerii să învețe din greșelile pe care le fac și să nu lase astfel de momente să îi descurajeze. Tinerii europeni, iar asta cât mai curând, trebuie să învețe și să fie învățați să privească un eșec ca pe o oportunitate de învățare și în niciun caz ca pe un exercițiu rușinos, care să îi ducă la descurajare sau la abandon.
În opinia mea, criza financiară începută în 2008 ar fi trebuit să reprezinte un semnal de alarmă pentru muIte sisteme de educație din Europa. În timp ce unele familii își pierdeau casele, iar unii părinți locurile de muncă, școlile ar fi trebuit să inițieze rapid măsuri pentru a oferi tinerilor cunoștințe financiare, consiliere pentru deciziile personale sau opțiunile de carieră, precum și informații despre modul în care o decizie luată la nivel de guvern, sau de instituții financiare, le poate afecta în mod direct atât prezentul cât și viitorul.
Aș vrea să punctez acest aspect. Pe masură ce democrațiile devin din ce în ce mai participative, și cred că este un trend care va continua, avem obligația de a oferi celor tineri mai multe informații referitoare la procesul decizional, la procedurile de urmat și la opțiunile sau provocările aflate în fața aleșilor lor.
De asemenea, tinerii trebuie încurajați să înceapă proiecte noi și da, să își asume riscuri! Cred că Europa are nevoie de mult mai mult spirit antreprenorial, iar discuțiile legate de educația financiară sunt un bun prilej de a ne reaminti și de accentua acest lucru!
Antreprenoriatul este vital pentru orice țară. Din păcate însă, peste tot în Europa antreprenorii, mai ales cei tineri, au de înfruntat numeroase obstacole pentru a demara o afacere sau pentru a-și asigura accesul la finanțare. Cu siguranță, acest lucru se datorează și condițiilor macro-economice dificile. Per ansablu, mulți dintre cei care aveau bani disponibili au preferat să îi direcționeze mai degrabă către economisire decât către investiții. Iată de ce Europa are nevoie de un plan de investiții comun și ambițios, iar planul Junker pare să funcționeze. Dar dincolo de asta există probabil și anumite specificități europene. Un studiu din 2013, al Global Entrepreneurship Monitor, arăta faptul că, la nivelul principalelor economii europene, doar 6% din populație era angajată în activități antreprenoriale, în timp ce în țările BRIC sau în Statele Unite acest procent se situa între 10 și 17 procente!
Dar antreprenoriatul în sine, nu mai este suficient pentru a crea progres. Cred că în acest moment Europa are nevoie să investească într-un ecosistem antreprenorial inovativ. Avem cu siguranță nevoie de mai multă inovare, de idei disruptive, iar guvernele și mediul de afaceri trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta un model antreprenorial inovativ. Europa trebuie, cred eu, să își schimbe modul de înțelegere a antreprenoriatului și să încurajeze firmele care caută să creeze nu atât profit, cât valoare! Aceste noi firme, care generează noi produse sau chiar noi piețe oferă în același timp și șanse în plus pentru apariția a numeroase locuri de muncă de calitate, un concept la care, personal, țin foarte mult. Avem așadar datoria, la nivel legislativ, să inițiem și să sprijinim dezvoltarea unui asemenea ecosistem. Cum putem face acest lucru?
De exemplu prin reducerea birocrației, a procedurilor inutile, fără ca acest lucru să ducă la o slăbire a protecției angajaților. Avem de asemenea nevoie să îmbunătățim accesul la finanțare. Avem multe idei aflate în discuție sau în lucru și în Parlamentul European și cred că împreună cu toți cei interesați vom reuși să schimbăm în bine Europa, măcar la acest nivel.
Iată așadar viziunea mea referitoare la educația financiară și la contextul în care o încadrez eu. Este clar că elevii trebuie să participle la discuții și să aibă acces la informații cât mai repede posibil. De asemenea, cred cu tărie că este esential să le insuflăm dorința de a inova, de a începe un proiect, o afacere, de a visa, de a lupta cu orice obstacol, de a învăța din greșeli și, mai mult decât orice, de a nu se lăsa descurajați.