Săptămâna trecută, la Strasbourg, printre alte subiecte extrem de importante, am discutat  despre educație. Am dezbătut și votat proiecte precum “Noua agendă pentru competențe în Europa”, sau viitorul programului Erasmus+.

Cu ocazia începereii anului școlar în multe State Membre, Parlamentul European a reafirmat sprijinul Europei pentru o educație care să ofere tinerilor șanse reale pentru o viață profesională de succes.

Cred, alături de mulți alți deputați și de mulți cetățeni, că în economia globală, singurul avantaj competitiv al Europei va veni ca rezultat al unor  investiții masive în educație, în toate formele sale. Dar mai mult decât piețele globale, suntem interesați de viitorul cetățenilor noștri, de viața profesională împlinită pe care europenii pot și merită să o trăiască. Această viață profesională de succes depinde, în foarte multe cazuri, de stagiile de pregătire, de programele de ucenicie și practică prin care tinerii europeni, de exemplu, pot învăța, se pot forma și pot crește șansele de angajare sau gradul de pregătire.

În intervențiile mele din plen, am accentuat faptul că nu toți tinerii dispun de resursele necesare și că, pentru destui dintre ei, un stagiu de practică sau de ucenicie plătit, reprezintă singura șansă de a se susține. Altfel, acei tineri sunt condamnați mai departe la sărăcie, lipsa de oportunități și excluziune.

Referitor la Noua agendă pentru competențe în Europa, acest raport a fost unul din cele la care am lucrat cu cel mai mare drag. El etalează o serie de principii și acțiuni simple,  însă care pot avea un extrem de mare impact, dacă sunt implementate cu enormă seriozitate și angajament de fiecare stat membru. Educația și formarea profesională sunt bineînțeles competențe exclusive ale fiecărui stat membru, însă cred că putem accepta cu toții că avem enorm de multe puncte în comun.

Am rugat, în plen, statele membre să se concentreze în programele lor de formare profesională și de învățământ atât pe competențele care să contribuie la inserția profesională, precum cele de bază ca și alfabetizarea și competențele numerice, dar și pe alfabetizarea digitală și pe competențele care sunt relevante pentru societate într-un mod mai general. Acestea ar fi competențele transversale, transferabile sau non-tehnice, ca de exemplu, capacitatea de a conduce, competențele sociale și interculturale, educația managerială și antreprenorială.

Totodată, eu cred că toți actorii relevanți de pe piața muncii ar trebui să fie implicați în procesul de formare și astfel, la nivel național, să avem un dialog apropiat cu partenerii sociali în crearea programele de formare profesională și de învățământ.

O bucurie mare a fost aceea că, în 13 Septembrie, Guvernul României a adoptat proiectul de Lege privind internshipul, urmând ca acesta să fie trimis in Parlament cu propunerea de adoptare în procedură de urgență. Acesta prevede, printer altele că tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituții publice, pe perioade de cel mult șase luni. Mai multe detalii puteți găsi aici.

Nu cred că mai avem vreo scuză, la nivel european, pentru a nu investi într-o educație favorabilă incluziunii, care să răspundă provocărilor sociale și economice, care să asigure acces și oportunități egale pentru toți, indiferent de vârstă. Consider că fiecărui european trebuie să i se respecte dreptul de a obține competențe fundamentale pentru secolul al XXI-lea, pe întreg parcursul vieții.

Consider așadar că avem un cadru propice obținerii de rezultate și avem o agendă excelentă pentru competențe în Europa. Întrebarea mare e ce vom face mai pe mai departe cu ea.