Astăzi am votat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg pentru Sistemul de intrare/ieșire în spațiul Schengen (EES). Ne-am luptat pentru un astfel de sistem european unic de intrare și ieșire, care să includă și România și Bulgaria, și mă bucur enorm că l-am obținut. Stabilirea acestuia a dus de curând și la decizia ca România și Bulgaria să aibă acces pasiv la Sistemul de Informare privind Vizele (VIS). Oficializăm așadar rezultatul multor luni de negocieri în care, alături de alți social democrați români, m-am implicat. Oficializăm de asemenea, și sunt mândru de acest lucru, încă un pas spre integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen. Aceste țări vor fi tratate de acum înainte, cel puțin din această privință, ca și membri ai spațiului Schengen.
Încă de dinaintea aderării la Uniunea Europeană și mai ales după aceea, atât țara noastră cât și Bulgaria, au acționat în permanență în conformitate cu prevederile acordului Schengen și pentru respectarea și consolidarea acestuia. Consiliul Uniunii Europene, impulsionat de Parlamentul European și de Comisia Europeană, trebuie de acum înainte să facă noi pași și să acționeze pentru recunoașterea, politică și tehnică, a unei realități incontestabile: aceea că locul României și al Bulgariei este în Schengen.
În prezent însă, Bulgaria și România nu pot aplica integral Acquis-ul Schengen, în sensul că există încă destule controale la frontierele interne între acestea și alte state membre, și nici nu pot emite vize Schengen. Sistemul european de intrare/ieșire (EES) va obliga statele membre să verifice identitatea deținătorilor de viză Schengen, din țările terțe, la sosirea acestora la frontierele externe ale UE. Cu toate acestea, pentru ca România și Bulgaria să poată opera de la bun început sistemul propus de intrare și ieșire (EES) la frontierele externe ale UE au nevoie de acces pasiv la Sistemul de Informare privind Vizele (VIS).
Așadar, în urma unei decizii a Consiliului Uniunii Europene, și a plenului Parlamentului European, am votat pentru ca România și Bulgaria să aibă acces pasiv la datele Sistemului de Informare privind Vizele (VIS), fără posibilitatea, deocamdată, de a introduce, modifica sau șterge acele date. Sistemul de informare privind vizele este un instrument care sprijină punerea în aplicare a politicii comune privind vizele UE și permite statelor Schengen să facă schimb de date privind vizele. Este alcătuit dintr-un sistem informatic central și o infrastructură de comunicații care leagă acest sistem central de sistemele naționale, permițând autorităților responsabile să acceseze VIS.
Decizia aceasta va permite ca VIS să fie utilizat pentru prevenirea, detectarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave. Decizia stabilește, de asemenea, norme pentru protejarea datelor cu caracter personal ale deținătorilor de vize. Autoritățile naționale desemnate trebuie să urmeze o procedură de accesare a sistemului după îndeplinirea tuturor condițiilor de acces pasiv, iar în acest sens Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție a UE (eu-LISA), a organizat în luna Septembrie 2017, cursuri comune de pregătire a personalului din ministerele de interne din România și Bulgaria.
La rândul lui, Sistemul de intrare/ieșire în spațiul Schengen (EES), va înregistra electronic ora și locul intrării tuturor resortisanților țărilor terțe care intră în Uniunea Europeană cu o viză de scurtă ședere (viza Schengen). El va calcula durata șederii autorizate pentru acei resortisanți ai țărilor terțe (înlocuind actuala ștampilare a pașapoartelor). Sistemul va presupune, de asemenea, înregistrarea momentului în care aceștia părăsesc Uniunea Europeană. În plus, sistemul va păstra datele cu caracter personal ale tuturor călătorilor în UE, inclusiv o imagine a feței și date dactiloscopice. Aceste date vor fi păstrate pentru diferite perioade de timp, în funcție de tipul calatorilor. În perioada în care datele sunt păstrate, autoritățile de aplicare a legii vor avea acces la toate aceste date în anumite condiții.
Așadar, în urma negocierilor avute cu raportoarea social democraților europeni pentru acest dosar, doamna Tanja Fajon, am reușit să obținem ca prevederile privind sistemul de intrări-ieșiri să se aplice și României și Bulgariei, încă de la început. EES va calcula automat perioada autorizată de ședere de până la 90 de zile, în oricare 180 de zile de ședere a terților pe teritoriul Statelor Membre. Sistemul este bazat în prezent pe calculul manual, în funcție de ștampilele de intrare/ieșire aplicate în documentele de călătorie.
Noi am susținut pentru România un calculator unic al termenului de ședere pe întreg teritoriul UE, în locul unuia separat, din motive de ordin juridic, financiar și operațional. Poziția România pentru un mod unic de calcul al perioadei autorizate de ședere de 90 de zile în oricare 180 de zile pornește de la prevederile legislației europene în vigoare, respectiv art.6.1 din Codul Frontierelor Schengen, aplicabil RO de la data aderării (art. 6 din Regulamentul nr. 399/2016 (CFS).
Eu sunt convins că participarea României la toate noile instrumente de securitate, inclusiv la calculatorul unic descris mai sus, este în beneficiul tuturor statelor membre, pentru a evita eventualele lipsuri în aplicarea noilor sisteme de securitate la scara întregii Uniuni. Ne facem așadar, în continuare, datoria.
În concluzie, rezultatul pe care noi l-am obținut în comisia de specialitate dar și în plenul Parlamentului European pe acest raport extrem de important, este unul favorabil României, mai ales din perspectiva aderării depline la Schengen.
